WTA a adoptat o politică care impune tuturor jucătoarelor din circuit să se supună unor teste genetice de determinare a sexului biologic, pentru a-şi menţine eligibilitatea de a participa la meciuri în circuit, a anunţat site-ul Bounces al jurnalistului american Ben Rothenberg.
Deşi nu există nicio femeie transgender cunoscută în tenisul feminin, această politică ar veni în contextul problematicii femeilor transgender în sportul feminin, care a câştigat teren în ultimii ani. Această nouă politică a WTA, mai restrictivă decât cea anterioară, nu a fost încă inclusă public în regulament. Însă, potrivit Bounces, aceasta ar viza restrângerea definiţiilor pentru a exclude sportive care ar fi putut fi acceptate anterior, indicând în mod clar că această politică de amploare se aplică absolut tuturor jucătoarelor.
Renee Richards, singurul precedent cunoscut
În locul unui proces de eligibilitate bazat pe nivelurile de testosteron, noile reguli ale WTA ar impune un test efectuat prin frotiu bucal pentru a determina prezenţa genei SRY. Dacă o jucătoare este testată pozitiv pentru gena SRY, ea va putea continua să participe la turneele WTA numai dacă poate dovedi "că suferă de un sindrom de insensibilitate completă la androgeni sau de o altă tulburare de dezvoltare sexuală, ceea ce înseamnă că nu a suferit niciodată efectele fiziologice ale unei mini-pubertăţi masculine sau ale unei pubertăţi masculine adolescente".
În istorie, se cunoaşte o singură femeie transgender care a încercat să participe la turneele de tenis profesionist feminin: Renée Richards, o figură mediatică în anii 1970, după ce a obţinut o hotărâre judecătorească care îi acorda dreptul de a participa la turneele feminine.
Dincolo de graniţa binară bărbat/femeie, care face obiectul numeroaselor dezbateri, subiectul este unul sensibil, între organismele sportive care încearcă să impună o regulă biologică strictă pentru a păstra echitatea, în timp ce medicina şi drepturile omului reamintesc că obligarea femeilor să se supună testelor genetice poate echivala cu o încălcare a intimităţii lor şi cu utilizarea unor metode discriminatorii, nu întotdeauna fiabile, care pot provoca numeroase traume sportivelor în cauză.
