Haltere: Nicu Vlad şi ungurul Tamas Ajan, suspendaţi pe viaţă de TAS

Doi foşti conducători ai Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF), ungurul Tamas Ajan şi românul Nicu Vlad, preşedintele Federaţiei Române de Haltere, au fost suspendaţi pe viaţă pentru rolul lor în muşamalizarea dopajului, a anunţat, joi, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), anunţă lefigaro.fr.











Citește și

Dennis Politic pleacă de la FCSB! S-a aflat următoarea echipă la care va juca

FCSB a pus mâna pe un fotbalist bun la toate: "Are ambele picioare, centrează şi cu stângul, şi cu dreptul, poate juca şi mijlocaş, şi fundaş stânga-dreapta"

E gata! S-a săturat şi pleacă de la FCSB. Umilinţa din Conference a umplut paharul

Plecare oficializată de FCSB. ”Clubul nostru îi mulţumeşte pentru contribuţie”

E gata! Marius Baciu a făcut anunţul după ruşinea din Conference League: ”Nici jucătorii nu ştiau!”

Cazurile lui Ajan, care a prezidat IWF timp de douăzeci de ani înainte de a fi forţat să demisioneze în aprilie 2020, şi Vlad, fost vicepreşedinte al organizaţiei, au fost depuse la TAS în decembrie 2021 de către Agenţia Internaţională de Testare (ITA).

Camera antidoping a jurisdicţiei i-a interzis pe viaţă, începând de joi, pentru implicarea lor "în manipularea procesului de control al dopajului şi complicitate la încălcări ale regulilor antidoping care implică mai mulţi halterofili pe o perioadă de ani începând de la 2012”, indică TAS.

"Având în vedere gravitatea încălcărilor reglementărilor antidoping şi durata în care acestea au fost săvârşite, arbitrul unic a considerat că o ineligibilitate pe viaţă este sancţiunea adecvată”, explică instanţa supremă a lumii sportive.

Ungurul de 83 de ani şi românul de 58 de ani, fost campion olimpic la Jocurile Olimpice din Los Angeles din 1984 (-90 kg), se află în centrul unui amplu scandal de dopaj şi corupţie de la un documentar realizat de Canalul german ARD în ianuarie 2020, care a declanşat investigaţii în cascadă.

ITA, căreia IWF i-a delegat programul antidoping, a fost astfel sesizat de 146 de cazuri suspecte "în perioada 2009-2019”, aminteşte ea într-un comunicat de presă separat, înainte de a reveni la rolul "de complicitate şi falsificarea” a foştilor lideri ai organismului mondial ca şi ai federaţiilor naţionale.

"Acuzaţiile şi probele exacte”, care vor fi detaliate odată cu publicarea deciziei TAS, "cuprind ascunderea, întârzierea şi obstrucţionarea în managementul rezultatelor anumitor sportivi” care au încălcat reglementările antidoping „pentru ca aceştia să poată participa la evenimente sportive de nivel înalt, cum ar fi Jocurile Olimpice, precum şi colaborare pentru a evita eventualele amenzi şi suspendări.