Învins pentru prima dată în ultimii 20 de ani în primul tur al unui turneu, duminică la US Open, Novak Djokovici a izbucnit în lacrimi în setul al cincilea, copleşit de durere într-un meci în care a „urât fiecare moment”.
Citește și
Novak Djokovici a fost eliminat încă din primul tur al US Open, duminică, în faţa argentinianului Mariano Navone (7-6, 5-7, 4-6, 6-2, 6-1), la finalul unui meci în care a suferit fizic foarte mult. Încă de la început, sârbul a dat semne de suferinţă fizică intensă, solicitând intervenţia unui medic pentru a i se administra medicamente. Dar nimic nu a ajutat.
Cuprins de vărsături repetate şi chinuit de crampe, a izbucnit chiar în lacrimi pe teren în setul al cincilea, după ce a reuşit în sfârşit să câştige un game.
El a povestit despre suferinţa sa intensă în cadrul conferinţei de presă de după meci. „Cred că era evident că aveam o senzaţie îngrozitoare pe teren”, a mărturisit fostul număr 1 mondial, care ocupă acum locul cinci. „Este o problemă cu care mă confrunt, din păcate, în aproape toate meciurile mele din acest an. Ştiţi voi, vărsături, greaţă... este o adevărată problemă. Apoi, tot corpul meu începe să cedeze: crampe, dureri... Spatele mi-a cedat în cele din urmă, la fel şi umărul, şi nu am reuşit să duc meciul la bun sfârşit. Aveam un break avans în setul al patrulea, dar m-am chinuit pe tot parcursul meciului, încă din al patrulea game. Încă o dată, nu vreau să minimalizez victoria lui. Felicitări lui. E un tip de treabă, un luptător. Dar, iată, nu mi-a făcut plăcere.”
Pentru prima dată în 20 de ani, deţinătorul recordului de titluri la turneele de Grand Slam (24) este astfel eliminat încă din primul tur. Acest calvar ar fi putut să se încheie mai devreme, întrucât s-a gândit să renunţe. „Da, m-am gândit la asta”, a confirmat el. „Dar apoi am câştigat un set, apoi un al treilea. Mi-am spus: «Bine, poate există o şansă». Nu voiam să renunţ în setul al patrulea sau al cincilea; voiam să duc meciul până la capăt.”
Meciul s-a încheiat cu o ovaţie în picioare copleşitoare din partea publicului de la stadionul Arthur Ashe. „Au fost minunaţi”, a concluzionat el. „Sunt atât de recunoscător că am trăit această experienţă. În ceea ce priveşte meciul în sine şi starea mea fizică şi de joc, nu a fost deloc plăcut. Am detestat practic fiecare moment petrecut pe teren. Dar din punctul de vedere al publicului şi al susţinerii, a fost incredibil, sincer, încă de la început. Au încercat să mă susţină în momentele importante, şi îmi pare foarte rău că nu am jucat atât de bine pe cât ar fi trebuit, aş fi putut sau aş fi vrut pentru ei. Dar dragostea şi afecţiunea pe care mi le-au arătat la final m-au emoţionat cu adevărat.”
