Jocurile Olimpice 2024, care au avut loc în această vară cu participarea a aproximativ 10.500 de sportivi reprezentând 205 delegaţii, vor rămâne în memorie şi prin controversele apărute la Paris.
Citește și
Printre acestea se numără interdicţia de a concura sub propriul drapel aplicată sportivilor ruşi, dar nu şi celor din Israel, expulzarea persoanelor fără adăpost din capitală, ceremonia de deschidere, care a fost criticată ca fiind blasfemie, şi faptul că mulţi sportivi au trebuit să concureze în Sena poluată.
Ceremonie de deschidere controversată
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, care a avut loc la 26 iulie, pe malul Senei, a fost criticată de autorităţile religioase şi de comunitatea internaţională pentru că ofensează creştinismul.
Spectacolul unui „drag queen” (un bărbat care poartă haine de femeie şi machiaj) în cadrul ceremoniei, care a fost o „premieră” prin faptul că a avut loc în afara stadionului, a fost întâmpinat cu reacţii negative pe motiv că a reprezentat pictura lui Leonardo da Vinci „Cina cea de Taină” despre Iisus Hristos şi că nu a respectat credinţele religioase.
Biserica Catolică din Franţa, mai multe uniuni creştine, inclusiv Consiliul Bisericilor din Orientul Mijlociu şi Vaticanul au criticat vehement deschiderea.
În urma protestelor internaţionale, Thomas Jolly, directorul artistic al evenimentului, a declarat că scena controversată de reconstituire nu îl înfăţişează pe Iisus Hristos, ci pe Dionysos, zeul vinului în mitologia greacă, şi reprezenta „un festival păgân”.
Persoanele fără adăpost, alungate din Paris din cauza Jocurilor Olimpice
În pregătirea pentru Jocurile Olimpice, Franţa a evacuat persoane fără adăpost şi migranţi ilegali, inclusiv copii, din casele lor din capitală şi din împrejurimi.
Aceştia au fost duşi cu autobuzul în oraşe precum Strasbourg şi Orleans.
Potrivit unui raport întocmit de o organizaţie umbrelă a asociaţiilor de ajutorare a migranţilor ilegali, 12 545 de persoane au fost afectate de evacuări în perioada aprilie 2023 - mai 2024.
Hijab interzis
Autorităţile franceze au interzis sportivelor care concurau pentru ţara gazdă să poarte hijab, sau vălul musulman, în timpul Jocurilor.
Sprinterei franceze Sounkamba Sylla, care a participat la ştafeta de 4x400 metri, i s-a interzis să ia parte la ceremonia de deschidere purtnd hijab.
Însă, în urma reacţiei unor sportivi şi utilizatori ai reţelelor de socializare, autorităţile au anunţat că problema este rezolvată, iar Sylla a fost lăsată să participe purtând o şapcă pentru a-şi acoperi părul.
Apeluri pentru interzicerea sportivilor israelieni
Mulţi au susţinut că sportivilor israelieni ar trebui să li se interzică de către Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) să participe la Jocurile Olimpice din 2024 din cauza ofensivei Israelului împotriva Gazei, similar procedurii aplicate sportivilor ruşi din cauza războiului din Ucraina.
Peste 80 de asociaţii au organizat un protest cu privire la participarea Israelului.
Israelul a ocupat la Paris locul 41 în clasamentul pe naţiuni, cu şapte medalii – una de aur, cinci de argint şi una de bronz.
Poluarea Senei
Din 2015, guvernul francez ar fi cheltuit aproximativ 1,4 miliarde de euro (1,53 miliarde de dolari) pentru a curăţa Sena, în care oamenilor le este interzis să înoate din 1923 din cauza poluării şi a pericolelor generate de traficul naval.
Anunţul că probe de înot şi triatlon de la Jocurile Olimpice vor avea loc în Sena a stârnit îngrijorări cu privire la condiţiile de sănătate şi igienă.
Echipa Belgiei s-a retras din finala pe echipe mixte de triatlon după ce atleta belgiană Claire Michel a contractat bacteria E. Coli după cursele sale individuale din Sena.
În mod similar, triatlonistul portughez Vasco Vilaca a suferit simptome compatibile cu o infecţie gastrointestinală după cursă, în timp ce înotătoarea germană Leonie Beck a anunţat că a fost bolnavă după cursa sa.
În plus, antrenamentele de înot în Sena au fost anulate de cinci ori din cauza poluării.
Sportiv condamnat pentru viol, participant la turneul de volei pe plajă de la Paris
Jucătorul olandez de volei pe plajă Steven van de Velde, care a făcut închisoare pentru violarea unei fete britanice, a evitat presa la Jocurile Olimpice de la Paris.
Bărbatul în vârstă de 29 de ani a fost încarcerat în 2016 pentru violarea unei fete de 12 ani în august 2014, după ce a călătorit în Marea Britanie pentru a se întâlni cu ea, pe când avea 19 ani. Van de Velde a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare după ce a recunoscut trei capete de acuzare de viol, dar a stat doar 12 luni după gratii.
În ciuda condamnării sale, Van de Velde a fost selectat în mod controversat pentru a reprezenta Ţările de Jos la evenimentul de volei pe plajă. El a ajuns la Paris sub o securitate strictă şi i s-a interzis să locuiască în Satul Olimpic, în schimb a fost cazat într-o locuinţă privată din afara campusului, pentru a-l ţine departe de lumina reflectoarelor şi de mass-media.
