Miracolele există. Iar fotbalul le mai scoate, din când în când, la suprafaţă. Parcă ni le arată, pentru ca fiecare să înţelegem ceva din ele. Sau să crem în ele. Pentru că şi acesta este un motiv pentru care iubim să ne uităm la fotbal. Ne place, la nebunie, sentimentul când vedem cum imposibilul devine uneori posibil.
Citește și
Lacrimile de pe faţa unui bărbat de 35 de ani
Iar actualul Campionat Mondial s-a grăbit să ne ofere o poveste impresionantă, încă de la primul meci. Parcă pentru a mai distrage atenţia de la toate motivele pentru care este atât de hulit. La 35 de ani, Raul Jimenez a marcat primul său gol la un Campionat Mondial. Până aici, nimic ieşit din comun. Dar un detaliu cere o atenţie mai sporită. Lacrimile de pe faţa unui bărbat aflat pe final de carieră, după marcarea unui gol, pot fi surprinzătoare. Ce ascundeau ele? Sentimentul puternic de reuşită, din inima unui om care ştie că a realizat un miracol, nu doar a marcat un gol. Fie el şi unul la Campionatul Mondial. Ca să înţelegi trăirile unui om, trebuie să-i cunoşti trecutul.
Miracolul de care vorbeau medicii şi o poveste mondială
Cât de ironică poate să fie soarta! Jimenez a marcat tocmai cu capul. Prim-planul de după golul înscris scoate în evidenţă şi mai bine accesoriul neobişnuit care îi acoperă zonă de deasupra urechii. Este “detaliul” care explică lacrimile golgheterului mexican. Un “detaliu” care îi va aminti, câte zile va mai juca fotbal, de momentul de cotitură pe care l-a trăit în 2021.
Este greu să priveşti reluările cu momentul ciocnirii sale cu David Luiz, din acel Wolverhampton - Arsenal. Jimenez s-a prăbuşit la pământ şi spunea că nu-şi mai aminteşte mare lucru din acele clipe. Diagnosticul a fost şi el unul groaznic: fractură de craniu. “Medicii îmi spuneau că este un miracol şi faptul că sunt în viaţă. Ziua de astăzi este dovada că credinţa şi munca dau roade”. Sunt vorbele lui Jimenez, de după meciul Mexic - Africa de Sud. Vorbe care astăzi sunt doar amintiri. Nu îl mai dor.
Opt luni a durat recuperarea sa de după operaţie. Mexicanul nu s-a dat bătut. A rămas la nivelul de atacant de Premier League. Dar lacrimile sale spun că a aşteptat în toţi aceşti ani ziua pe care a trăit-o în primul meci de la Mondial. Ziua în care a arătat lumii că miracolele există. Iar fotbalul ne-a mai oferit, darnic cum este el, o poveste mondială.
