Ronaldinho a mai jucat o dată în România. Cum, nu l-aţi văzut? Probabil din cauză că era ceaţă… Şi frig… Şi terenul greu, aşa cum este iarna la Iaşi, pe stadionul pe care îl ştim din 1965. Dar cum să-ţi treacă prin cap să-l chemi pe Ronaldinho la Iaşi, la final de noiembrie şi să-l pui să joace afară, pe un stadion unde nici un cadru nu este instagramabil? Şi să te mai aştepţi să faci şi un eveniment de neuitat din asta şi să umpli stadionul. O fi fost o provocare? “Să vedem dacă Ronaldinho poate dribla şi pe toloacă”.
Citește și
“Nu te poţi pune cu vremea”
Ce înseamnă toloacă? Un regionalism folosit în Moldova pentru a defini o păşune sau un teren lăsat necultivat sau neîngrijit. Acest termen este cel mai folosit în comentariile ieşenilor din mediul online, la postările despre vizita lui Ronaldinho. Şi are şi darul de a descrie perfect mediul în care marele star decăzut s-a putut manifesta la evenimentul care a eşuat total. Au fost doar 3000 de oameni, mulţi dintre fotbaliştii anunţaţi n-au mai venit, a fost ceaţă, frig… Iar dacă pui nişte baloane şi aprinzi două fumigene pe un stadion construit acum 65 de ani reuşeşti doar să cazi în penibil, nu să creezi un spectacol pentru care să ceri 50 de euro pe bilet. Şi nu spuneţi celebrul clişeu cu “nu te poţi pune cu vremea”. La ce te aştepţi, la final de noiembrie, la Iaşi?
Ieşeni ruşinaţi că Ronaldinho a fost adus să joace fotbal “pe toloaca voastră”
“Meciul lui Ronaldinho din Copou s-a transformat într-o şuşanea. Lume puţină, multe nume anonime pe teren”; “Doar câteva sute de oameni au venit la stadion să-l vadă pe Ronaldinho”; “Meciul lui Ronaldinho, un fiasco”. Sunt câteva titluri ale ziarelor locale din Iaşi. Sute de comentarii negative în mediul online, majoritatea de la ieşeni, parcă ruşinaţi că Ronaldinho a fost adus să joace fotbal “pe toloaca voastră”, cum scrie un fan supărat, pe pagina de Facebook a Primăriei Iaşi.
“Magicianul fotbalului” a ajuns să dribleze pe un teren noroios şi o ceaţă de s-o tai cu cuţitul. Nu-ţi vine să crezi. Oare ce au încercat organizatorii? Să ducă în derizoriu un nume uriaş al fotbalului? Ce mai urmează? Să cânte Andrea Bocelli imnul României şi să nu meargă microfonul?
Era nevoie de o masă de Cartea Recordurilor
Bietul Ronaldinho. Probabil l-au speriat şi “dacii” care l-au aşteptat în uşa hotelului şi suflau în bucium. Sigur nu l-au speriat fetele “împănate” care doreau să amintească de carnavalul de la Rio, dar duceau mai degrabă cu gândul la carele alegorice chicioase ale lui Radu Mazăre. Iar pe lângă imaginea lui Ronaldinho în mocirlă, care te face să te gândeşti la ce ajunge omul şi ce face un fost mare star pentru 150.000 de euro, a mai fost una care nu-ţi iese din minte. Masa la care s-a făcut conferinţa de presă era neîncăpătoare. Stăteau înghesuite autorităţile locale ca babele la coadă când se dau tigăi la promoţie. Obiectivul era să prinzi un loc la masa lui Ronaldinho. Dă bine să te vadă lumea acolo. Era bună masa de Cartea Recordurilor de la Alba Iulia, la conferinţa brazilianului.
Iaşiul merită mai mult decât o “toloacă”
Autorităţile locale trebuie să creeze infrastructură pentru sport. Acesta este rolul lor. Nu să se afişeze cu un star, sperând că lumea va fi orbită de imaginea lui şi nu va vedea “toloaca” din spate. Astfel de evenimente se organizează când infrastuctura creată de oficialităţi oferă condiţii decente pentru a urmări un meci. Trebuie să fie o plăcere pentru spectatori, nu un chin. Altfel te trezeşti că merg la mall şi la târgul de Crăciun şi fug de marele meci cu Ronaldinho. Evenimentele sportive rivalizează astăzi cu enorm de multe alte forme de divertisment, iar oamenii nu mai fac compromisuri. Un oraş precum Iaşi merită un stadion nou, o sală polivalentă nouă. Acolo trebuie să fie primit Ronaldinho, nu pe o “toloacă”.
