Într-un articol publicat de mai mulţi experţi pe site-ul International Institute of Conflict Prevention and Resolution (CPR) se acreditează ideea că preşedintele comisiei TAS în cazul concursului de la sol de la Jocurile Olimpice nu ar fi fost imparţial. Acesta reprezintă România într-o altă cauză de arbitraj pe teme economice, dar acelasi judecător a reprezentat clienţi din SUA într-un proces împotriva României.
Citește și
Experţii site-ului menţionat fac referire la Hamid G. Gharavi, arbitrul preşedinte din partea Franţei şi Iranului; în comisia TAS care a judecat concursul de la sol, în care s-a decis că Ana Maria Bărbosu a câştigat bronzul în faţa americancei Jordan Chiles.
“De-a lungul istoriei, mulţi sportivi au fost forţaţi să îşi returneze medaliile olimpice. După cum a explicat NBC News, "Jordan Chiles este o raritate în istoria olimpică: un sportiv obligat să returneze medalia din alte motive decât o încălcare a normelor antidoping".
Oamenii curioşi doresc să afle mai multe despre decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) din 10 august 2024 de a-i retrage gimnastei olimpice americane Jordan Chiles medalia de bronz, în favoarea gimnastei române Ana Maria Barbosu.
Problema de fapt este cunoscută de mulţi. Nu există nicio dispută cu privire la faptul că juriul iniţial a judecat greşit performanţa lui Chiles, neacordându-i credit pentru unul dintre salturile sale. Organismul care guvernează gimnastica, Federaţia Internaţională de Gimnastică, a fost de acord. În consecinţă, Comitetul Olimpic Internaţional a ajustat scorul pentru Chiles şi i-a acordat medalia de bronz.
România a făcut ulterior apel la această decizie la TAS, susţinând că cererea depusă la Federaţia Internaţională de Gimnastică a întârziat câteva secunde.
Completul TAS, format din Hamid G. Gharavi, arbitrul preşedinte din partea Franţei şi Iranului; Philippe Sands KC, din partea Marii Britanii, Franţei şi Mauritius, şi Song Lu din partea Chinei, s-a pronunţat în favoarea lui Bărbosu din România şi a decis că contestaţia depusă în numele lui Chiles a fost într-adevăr tardivă.
Ca urmare, comisia TAS a ordonat CIO să restabilească punctajul iniţial al lui Chiles. Statele Unite au făcut apel în numele lui Chiles, afirmând că acea contestaţie a fost depusă în termenul limită şi că nu au fost informate suficient cu privire la decizia TAS şi nu au avut posibilitatea de a fi audiate.
Este piatra de temelie a independenţei arbitrului pusă în discuţie?
Comunicatul de presă al TAS nu precizează cum sau dacă părţile au fost informate cu privire la faptul că arbitrul Gharavi, preşedinte al comisiei TAS, este în prezent consilier juridic al României în litigiile sale în faţa Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) al Băncii Mondiale.
Relaţia lui Gharavi cu România a început cel puţin în 2011, când a fost numit de reclamantul american într-un proces împotriva României. Hassan Awdi, Enterprise Business Consultants Inc. and Alfa El Corp. v. Romania (ICSID Case No. ARB/10/13) (2015)). În 2016, la aproximativ un an de la încheierea acelui caz, Gharavi a început să reprezinte România în procedurile sale ICSID, impunându-se într-o cauză în primăvara acestui an. Nova Group Investments B.V. v. Romania (ICSID Case No. ARB/16/19)(13 iunie)
În alte două cauze ICSID, Gharavi este avocat principal - a se vedea Aderlyne Ltd. v. România (cauza ICSID nr. ARB/22/13), un proiect în curs de desfăşurare în domeniul energiei regenerabile, disponibil la adresa https://bit.ly/4dCX9X0--and/or şi lucrează alături de avocatul guvernului român. EP Wind Project (Rom) Six Ltd. v. Romania, (ICSID Case No. ARB/20/15) (disponibil la https://bit.ly/3LZEj0B).
Ideea că cei care decid litigiile trebuie să fie lipsiţi de părtinire şi capabili să pronunţe o hotărâre în favoarea oricărei părţi este o piatră de temelie a arbitrajului. În conformitate cu CAS R33, "fiecare arbitru trebuie să fie şi să rămână imparţial şi independent de părţi şi trebuie să dezvăluie imediat orice circumstanţe care ar putea afecta independenţa sa faţă de oricare dintre părţi".
Problema este dacă un arbitru olimpic care reprezintă în prezent o ţară pe scena mondială poate decide un caz care implică o gimnastă din ţara respectivă, într-un mod imparţial. Este realist să ne aşteptăm ca un astfel de arbitru să poată decide împotriva intereselor acelei ţări sau ale gimnastului acelei ţări, care în acest caz este reprezentat de Federaţia de Gimnastică din România?
Cei mai mulţi ar putea fi de acord că aceste probleme ar fi trebuit prezentate părţilor implicate în dispută înainte ca Hamid Gharavi să fie selectat ca arbitru preşedinte. Nu ne rămâne decât să sperăm că ele vor fi ridicate în cadrul procedurii de apel a TAS.
Unii s-ar întreba dacă relaţia arbitrului cu România este una care ar putea da arbitrului un interes financiar sau personal semnificativ în una dintre părţi sau în rezultatul cauzei - un conflict de interese de tip "Non-Waivable Red List" (Linie Roşie Nevizibilă).
Această chestiune pune pe scena mondială întrebarea ce restricţii sunt sau trebuie să fie impuse arbitrilor TAS în ceea ce priveşte independenţa şi imparţialitatea acestora în ochii părţilor.
Un arbitraj este la fel de bun ca şi arbitrii. Se pare că este necesară o examinare mai atentă a acestui caz, atât în beneficiul lui Jordan Chiles, cât şi al Anei Maria Bărbosu“, se arată în articolul de pe site-ul www.cpradr.org.
